Endodonție

Ce este tratamentul endodontic?

După cum o arată şi numele – format prin alăturarea a doi termeni greceşti şi anume: „endo” care se traduce prin “interior” şi “dont” prin “dinte” – tratamentul endodontic (sau de canal) poate fi definit la modul foarte general ca fiind tratamentul părţii interioare a dintelui.

Pentru a vă ajuta să vizualizaţi şi să înţelegeţi ce se întâmplă mai exact cu dintele sănătos care se îmbolnăveşte, ajungând să necesite tratament de canal (sau endodontic), includem în cele ce urmează două imagini care prezintă sintetic anatomia dintelui sănătos, prin contrast cu anatomia dintelui afectat.

După cum se poate vedea în imaginile de mai sus, privit dinspre exterior înspre interior, dintele este format din mai multe „straturi”. Astfel, imediat sub smalțul exterior există un strat dur numit dentină, iar in interiorul acestuia un țesut moale numit pulpă. Aceasta conține vase de sânge, nervi și țesut conjunctiv, şi are rol formativ, nutritiv şi senzorial, asigurând, printre altele, sensibilitatea dintelui. Ocupând o suprafaţă destul de însemnată, pulpa se extinde de la coroană (unde este conținută în spaţiul cunoscut sub numele de cameră pulpară), şi până la vârful rădăcinilor (în canalele radiculare). În mod normal, este protejată de factorii nocivi de către cele trei straturi care o înconjoară, şi anume: smalțul, dentina și cementul, însă în cazul în care aceste straturi protectoare sunt perforate din diverse cauze (leziuni carioase profunde, tratamente repetate ale dintelui în cauză, fisuri, etc.), microbii din salivă vor infecta pulpa, mai întâi pe cea coronară și ulterior pe cea radiculară, provocând durere sau abces dentar.

În acest moment tratamentul care se impune este cel endodontic, prin care se îndepărtează cu atenție pulpa inflamată sau infectată, şi se curăță și modelează interiorul canalului radicular, care este apoi perfect etanșeizat.

Care sunt riscurile îndepărtării pulpei dentare?

În timpul creșterii și dezvoltării dintelui pulpa are un rol esenţial, întrucât, în această etapă, ea îndeplineşte, pe lângă rolul formativ şi senzorial, şi un rol nutritiv. Cu toate acestea, odată ce dintele ajunge la maturitate, acesta poate supraviețui şi fără pulpa dentară, întrucât va fi alimentat în continuare de țesuturile care îl înconjoară. Prin urmare, îndepărtarea pulpei unui dinte matur nu prezintă niciun fel de riscuri majore pe termen scurt sau lung.

Care sunt riscurile neîndepărtării pulpei dentare?

În cazul în care pulpa inflamată sau infectată a dintelui nu este înlăturată la timp, patologia se va agrava, pulpa va muri, determinând formarea gangrenei pulpare, iar ţesuturile dure și țesuturile de susținere se vor deteriora şi ele treptat, ceea ce va duce în final la pierderea dintelui. În plus, există şi riscul ca infecția să se extindă la nivel osos, provocând distrucții importante şi crescând riscul unor complicaţii.

Semne care pot sugera existenţa unor patologii care necesită tratament endodontic

Astfel de semne pot include, fără însă a şi presupune în mod necesar: durere, sensibilitate prelungită la căldură sau frig, sensibilitate la atingere și la mestecat, decolorarea dintelui, tumefiere, sensibilitate la nivelul ganglionilor limfatici precum și în apropierea ţesutului osos și gingival. Există însă şi situaţii în care pacientul nu prezintă niciun simptom.

Etapele tratamentului endodontic

Orice tratament eficient presupune atât stabilirea unui diagnostic corect, cât şi monitorizarea eficienţei terapiei. Întrucât, aşa cum am arătat mai sus, tratamentul endodontic este un tratament al interiorului dintelui, adică a unei părţi care nu poate fi observată direct, în acest caz, singura modalitate de stabilire a diagnosticului şi de monitorizare a terapiei se bazează pe realizarea a cel puţin trei radiografii dentare, şi anume:

  • O radiografie iniţială, cu care veţi fi rugaţi să vă prezentaţi în momentul consultaţiei în vederea realizării unui astfel de tratament, pe baza căreia se va stabili diagnosticul şi conduita terapeutică
  • O a doua radiografie, pe care o veţi efectua în timpul tratamentului, pentru a monitoriza eficienţa intervenţiei, şi
  • O a treia radiografie, de control, pe care o veţi efectua la finalul tratamentului, sau după un interval de timp recomandat de medicul endodont.

Există o temere în rândul pacienţilor referitoare la riscurile presupuse de efectuarea unor radiografii dentare repetate. Trebuie spus că aparatura radiologică performantă utilizată în prezent expune pacientul la o doză de radiaţii minimă, care nu justifică astfel de temeri.

Deşi tratamentul endodontic poate fi efectuat şi într-o singură vizită, pentru rezultate optime, în anumite cazuri se preferă efectuarea acestuia în două ședințe distincte, la distanţă de câteva zile între ele.

Etapa 1 – Eliminarea infecției. Odată radiografia examinată, medicul endodont administrează un anestezic local, izolează dintele prin amplasarea unei „folii” de protecție numite “digă” pentru a păstra dintele curat în timpul procedurii, împiedicând contaminarea acestuia de către microbii şi bacteriile conţinute în salivă. Printr-un orificiu deschis în coroana dintelui, pulpa este îndepărtată cu atenţie din camera pulpară și din toate canalele radiculare, care vor fi apoi curăţate şi modelate.

Etapa 2 – Protejarea dintelui împotriva invaziilor microbiene. Odată pulpa îndepărtată, în canalele radiculare şi în camera pulpară rămâne un spațiu gol, care trebuie sigiliat şi etanşeizat; în caz contrar, acest spaţiu ar fi populat imediat de bacterii. Etanşeizarea se realizează printr-un procedeu cunoscut sub numele de condensare verticală la cald, folosind un material biocompatibil nerezorbabil și compact, cunoscut sub numele de gutapercă, împreună cu un ciment adeziv, sau sealer. Acest procedeu asigură o obturare omogenă, precum şi rezultate durabile.

Etapa 3 – Reconstrucţia dintelui. După încheierea tratamentului endodontic va fi necesară restaurarea coronară a dintelui, astfel încât acesta să-și poată relua funcționalitatea. Medicul dentist va finaliza tratamentul prin realizarea unei obturaţii definitive.

Atunci când tratamentul endodontic se realizează în două şedinţe, orificiul de la nivelul coroanei dentare poate fi sigilat cu un material provizoriu într-o primă fază, care va fi apoi înlocuit cu o obturaţie permanentă în momentul finalizării tratamentului.

De cele mai multe ori, însă, un dinte care necesită tratament endodontic are coroana compromisă. În aceste situaţii, simpla obturaţie nu este suficientă. Medicul stomatolog va amplasa un pivot de fibră de sticlă în interiorul dintelui, crescându-i astfel rezistenţa, după care structura de rezistenţă şi estetica dintelui sunt refăcute prin coroane metalo-ceramice, zircon-ceramice sau integral ceramice.

Tratament endodontic asistat de microscop

Microscopul poate fi utilizat cu succes în aproape toate procedurile dentare, întrucât oferă posibilitatea vizualizării unor detalii care nu pot fi observate cu ochiul liber, dar care pot avea o importanţă considerabilă pentru diagnostic şi pentru realizarea unui tratament stomatologic de calitate.

În endodonţie însă utilizarea microscopului nu mai este o chestiune de opţiune. După cum s-a spus deja, tratamentul de canal, sau endodontic, presupune înlăturarea pulpei din camera pulpară şi din canalele radiculare, precum şi curăţarea minuţioasă a acestora. Trebuie ştiut că dinţii pot avea una până la trei rădăcini, cu până la trei canale radiculare fiecare, iar unele dintre aceste canale pot fi la fel de subţiri ca un fir de păr. Pentru ca tratamentul de canal să fie eficient, este important să se detecteze şi să se trateze toate canalele radiculare. Din aceste motive, în acest tip de tratament microscopul este un instrument indispensabil, întrucât permite:

  • identificarea tuturor canalelor
  • identificarea orificiilor de intrare în canale
  • identificarea şi tratarea canalelor calcificate
  • identificarea perforaţiilor radiculare şi sigilarea acestora
  • detectarea fracturilor radiculare
  • vizualizarea şi îndepărtarea acelor rupte din canale
  • refacerea tratamentelor de canal incorecte
  • curăţarea adecvată şi temeinică a canalelor în vederea sigilării şi etanşeizării.

Descoperă celelalte servicii